vineri, iulie 24
De ce mi-am facut blog?
Pentru ca la scoala sau in cercul meu de amici nu exista decat 2-3 persoane care sunt interesate de carti sau literatura,m-am hotarat sa caut aici pe cineva cu care pot purta discutii pe diferite teme ale unor carti,recomandari (ca si asa am epuizat stocul de carti de acasa.),sau…nu stiu,pur si simplu o discutie despre vacanta,vara,mare,munte.
:d
Scene thing.:/
Ei urasc cocalarii,dar poarta tricouri cu imprimeuri de leopard,isi fac poze la balcoane,la I-phoane.Se cred fotorafi profesionisti doar pentru ca au aparate de milioane si nici nu stiu cu ce se mananca.Se cred intelectuali!!! Citesc ‘Amurg’!!!(Si numai prima parte,ca numai la prima parte s-o facut filmul.) Se chinuie sa scrie corect gramatical ,exemplu : ‘ M’iam intinsh pharu’,Cu plaka nebuno’!’(Inca o asemanare la categoria ‘Coca Style’). De ce naiba,toti pun cuvantul ‘gen’ la sfarsit de propozitie. Cand folosesti cuvantul ‘gen’,inseamna ca faci o exemplificare: ‘ faci un text,gen: ‘Am fost la New York…’ ’;nu:‘faci un text:’Am fost la New York’,gen’.
Mai exista in lumea asta ‘stil propriu’? Pe bune acuma’,toti sunt la fel.Si mai rau! Toti vor sa devina ca ei.Pentru ce,hunny? Sa devenim toti un popor de ‘Scenisti’? Sa fim toti la fel? Sa nu fie nimic intre noi care sa ne deosebeasca? Sa avem aceleasi freze,aceiasi blugi skinny,acelasi machiaj?
Va spun sincer,ne ducem naibii!
Michael si adolescentii.
Cati dintre ei stateau ore,zile ,pe canalul VH1 ,pentru a nu pierde difuzarile videoclipurilor lui Michael? Cati dintre ei au crezut cu adevarat ,ca cele doua acuzatii de pedofilie erau false? Cati dintre ei pretuiesc un tricou vechi,uzat,purtat de catre parinti,din ’92 ,luat de la concertul din Bucuresti? Cati dintre ei nu au facut glume pe seama infatisarii lui? Cati dintre ei au intrebat parintii despre el? Cati dintre ei au facut astea INAINTE de tragica veste? Cati,oameni buni?
Nu e deajuns sa-ti pui o poza la avatar,sau pe site-urile tale pentru a parea ca-ti pare rau pentru pierderea lui! Trebuie sa si simti cu adevarat ca-ti pare rau. Nu esti ‘pa’trend ca iti pare rau pentru Michael,si nici nu primesti o bila alba de la Dumnezeu pentru asta,sincer. Nu trebuie sa ni te alaturi doar sa fi in pas cu lumea.Nu trebuie sa incepi sa zbieri ca cineva te-a ‘plagiat’ si si-a pus poza cu el,sau versurile lui pe ‘net ,ca si tine. Asta da dovada ca nu-ti pasa deloc.Asa ca mai bine taci.
Michael a fost,este ,si va ramane copilul ce nu vrea sa creasca,si totodata Regele Pop. O parte din copilul din mine a plecat cu Michael.De cand l-am auzit prima data cantand , aveam 5 ani pe atunci,mi-a ramas in minte.I’ll miss you,Michael. hope you found your childhood up there.<3
Oricum,au exagerat toti de la ziare,televiziuni ,internet etc. cu toata mediatizarea asta. A fost ok 2,hai 3 zile. Dar o saptamana intreaga?! Erau deajuns niste stiri 2 zile,funeraliile si atat.Urasc lucrurile duse la extrem.
Peron,compartiment,floare,nisip.
Peron,floare,compartiment,nisip.
Era o dimineata racoroasa de vara.Pe peronul Garii de Nord asteptau trenul doi adolescenti.Cei doi terminasera acelasi liceu ,au luat Bac-ul si s-au hotarat sa plece la mare.Cred ca va intrebati,si nu…Nu erau impreuna,erau doar simpli prieteni.
Asteptau pe aceiasi banca,fiecare cu privirile atintite in directii diferite.Cand privirile li se intersectau,sentimentele ce se nutreau pe loc erau fade si simpliste.
Baiatul fixa cu privirea o floare de camp,singura din jur.Acesta s-a ridicat,fata il privea cu interes.Baiatul a rupt floarea cu grija.S-a rotit pe loc,pe calcaie si s-a oprit in directia fetei.A pornit cu pasi marunti si apasati spre ea.Ii intinse floarea si i-a pus-o in mana deschisa.Fata a dat din cap,iar albul din obrajii ei s-a schimbat rapid intr-un roze delicat.Pe fata baiatului,un zambet strengar a aparut la coltul buzelor,si parca…atat de familiar fetei.
Sunetul asurzitor al sirenei trenului o facu pe fata sa tresara.Cei doi s-au ridicat,nerabdatori si neindemanatici si s-au urcat in tren.
Alegerea compartimentului nu a durat mult,deoarece mai tot trenul era gol.Cei doi s-au asezat paralel,la geam.
Privirile celor doi erau pierdute,directionate spre fereastra.Fata a adormit cu fata in palma pe marginea ferestrei.
Controlorul a intrat in compartiment.Baiatul ,care dupa buletin se numea Darius,a scos buletinul si i-a platit controlorului doua bilete.Fata inca dormea.
Darius a inceput s-o studieze in liniste pe fata.A inceput cu conturul fetei,genele lungi,sprancenele arcuite,parul ondulat de culoarea ciocolatei turcesti…baiatul s-a pierdut pe loc in frumuseatea fetei.Pe buzele baiatului a aparut prin soapta numele fetei.A spus incet si lent : ‘Renee…’.Un oftat adanc a strabatut compartimentul.
Trenul pornise.Smucitura provocata de acesta a trezit-o pe Renee. Ochii ei au dat de privirea fixa,calculata si iubitoare a lui Darius.Amandoi au tresarit si au chicotit.
Renee s-a ridicat de pe locul sau si se aseza langa baiat.Acesta o privi intrebator si voia sa-i spuna ceva,dar fata l-a oprit punandu-i degetul artator,subtire si lung ca al unei pianiste,pe buzele baiatului.
Degetele fetei dansau pe pieptul lui Darius.Acesta inchise ochii.Buzele lui Renee au umplut adancitura de la baza gatului lui Darius,trasand apoi linii imaginare pe gatul lui in sus spre barbie.Ajunsa la buzele lui,a facut o pauza,lasand ca buzele ei sa poposeasca un timp pe ale lui.Mainile baiatului o inconjurasera pe Renee in semn de protectie.
Buzele subtiri si roz ale fetei isi reluara calatoria spre tample,coborau pe nas si dintr-o data,buzele si respiratia ei parasira tenul palid al baiatului.Despartirea brusca i-a facut pe amandoi sa-si deschida ochii.
Renee se ghemui in bratele lui,iar acesta o tinea strans la pieptul sau,intr-un final,adormind amandoi.
Au coborat din tren si au luat autobuzul plin cu oameni.Ajunsi la Neptun,cei doi si-au pus rucsacurile in spate si au pornit spre plaja.Aceasta era pustie.
Si-au aruncat hainele si au alergat spre mare.Stropii de apa sarata sareau in jurul lor in timp ce alergau,formand o perdea de apa in spatele lor.
S-au intalnit in apa,se imbratisau.Darius n-o scapa din stransoarea de la pieptul sau.Renee putea simti bataile inimii acestuia.Parca inima lui era una dintre tobele unui tobosar de muzica rock.Dupa mai multe minute,cei doi s-au intors pe plaja.S-au pus pe nisip,uzi,respirand alert si adanc.Nisipul lipindu-se cu usurinta de pielea lor uda.
Stateau amandoi pe spate,cu ochii atintiti spre cer.Isi cautau unul altuia mainile prin nisipul rece,fara sa-si ia ochii de la cer.Cand mainile lor s-au intalnit,inimile lor au luat-o razna,amandoi spunand in acelasi timp,aceiasi propozitie,exprimand acelasi sentiment.Au spus privindu-se in ochi: ‘Te iubesc!’…